This is the
question...
Sunt un tip
vesel, mai tot timpul pus pe glume, pe poante.
Si nu in pozitia din baletul clasic, executata de obicei de femei si
care consta in ridicarea si deplasarea pe varful degetelor, cu falangele bine intinse si cu ajutorul unor
pantofi speciali legati de glezna.
Nu.
Genul ala
glumet, cu simtul umorului.
Toti, amicii,
prietenii, ma rog, oamenii din jurul meu mi-au spus asta.
Unii chiar
m-au indemnat spre o cariera in televiziune, sau de ce nu stand up comedy.
Prieteni de-ai mei au reusit. Eu nu. Nici n-am incercat.
Am ramas la
stadiul de entertainer al petrecerilor, chefurilor sau a intalnirilor
ocazionale.
Nu conteaza
locul, sau timpul. In magazin, la servici, pe strada, in lift...daca imi „vine
la fileu” imediat raspund cu o gluma.
Sunt pe
faza, cum se spune.
Chiar si
postarile mele de pe fb sunt tot genul asta. Bancuri, video si poze haioase, ca
sa destind prietenii care ma au in lista lor. Bineinteles dupa o selectie
atenta, ca nu-mi place sa postez orice.
Anyway..
Toata introducerea
asta nu am facut-o pentru a ma lauda. Sunt multi ca mine.
Dar fac 40
de ani maine poimaine si ieri mi s-a intamplat ca cineva sa se supere la o
gluma de-a mea.
Nu-i vorba
de suparare din aia generata de un „misteaux” fin sau mai putin fin. Care trece
aproape instantaneu...
Si nu tin
mine ca pana acum, cineva sa se fi suparat asa de tare.
Intervenind intr-o
discutie in trei, eu si cu doua femei, i-am spus uneia dintre ele urmatoarele
cuvine:
„Un angajat
nu are decat doua motive pentru a cunoaste adresa sefului:
1.Daca vrea
sa-i duca un plocon.
2.Daca vrea
sa-l prinda in scara si sa-i dea una in cap. ”
Si a urmat o
suparare din aia cu lacrimi, cu nervi, cares-a finalizat cu un atac verbal violent
la adresa mea.
...
Am ramas
fara replica. Efectiv.
Si am incercat fara succes sa-i explic, sa-i spun, sa o conving ca a fost doar o gluma.
Multe persoane
imi spun ca nu-si mai dau seama cand glumesc si cand vorbesc serios.
O fi o
problema?? Oare femeile au mai putin simt al umorului decat barbatii?? Am nimerit eu persoana nepotrivita??
Eu nu ma
schimb oricum. E un risc pe care mi-l asum.
What can I
do?
Si da, mi-am
dat seama: oamenii fara simtul umorului n-ar trebui sa existe.
Sau sa existe, dar foarte departe de mine.
