joi, 30 ianuarie 2014

Tips&Tricks

Functionarul (public/sau nu) este acolo ca sa te ajute intr-un proces in care ambele parti urmaresc un scop. Nu detaliem. Se subintelege.
Nu-i "vina" lui ca e acolo asa cum nu-i "vina" ta ca esti la ghiseu. Sunt lucruri mai presus de intelegerea noastra si in viata de zi cu zi chiar si muntele merge la Mahomed. 
Procesul ar trebui sa mearga uns, fara batai de cap pentru ambele parti.

Asa ca…Tips & Tricks.
(Atentie!! Sunt valabile doar in relatia cu functionarul marunt. (Si nu ma refer la statura fizica))

1. Din categoria: “A inchis la paine, mananc mamaliga.”
Respecta programul de lucru!
(Este cea mai importanta "regula" in colaborarea fructuoasa intre cetatean si functionar.
Programul de lucru este egoist. Nu-i pasa de tine. El este gandit pentru buna functionare a institutiei.)
Propozitia: “Doar o intrebare…” rostita dupa orele de program…poate provoca AVC. De ambele parti.

2. Din categoria Legea nr. 3 a lui Ohm "Esti om cu mine, sunt om cu tine."
Saluta intotdeauna la intrare si la iesire. (Asta tine de cei 7 ani…Stiti voi care.)
Comuta-ti telefonul pe silentios/vibratie mai ales cand relatia cetatean-functionar se desfasoara in biroul celui din urma si mai ales cand printr-o atingere de geniu, ti-ai setat ca ton de apel o sarba/manea "la moda".
(Asta tine de cei 24 ani. Cei 7 de mai sus + cei 17 ani de cand a aparut telefonia mobila in Romania)

3. Din categoria Raducioiu, sau “ComosedicilavoilaCocaCola?”:
Nu vorbiti niciodata cu accent "de tara in care ati fost plecat".
(Si asta e valabil oricand/oriunde in Romania. Nu dăunează, si orice părere ai pe tema asta, nu te contrazic, dar nu "da bine".)

Completare la categoria de mai sus:
Nu spune niciodata: “In tara “cutare” se procedeaza in felul “cutare”….”
(Nu are relevanta decat daca stai de vorba cu ministrul de resort/primul ministru sau presedintele, iar atunci intra la schimb de experienta.)
Inca o completare la categoria de mai sus:
“Se poate trai cu “x” lei?” sau “De ce ati marit impozitele?” …si alte etc-uri care te framanta...
Vezi mai sus.

4. Din categoria "Balanel si Miaunel": 
Nu spuneti niciodata: 
"Va multumesc deocamdata."
("Va multumesc" este suficient si doar daca vrei cu adevarat sa multumesti. Daca nu…"@#$*# you!", dar in gând. Incredibil, dar sunt si funcționari care știu limbi străine.)

si
"Scuzati-ma ca va deranjez."
(In timpul programului de lucru nu deranjezi. Sau altfel spus, el e platit sa fie deranjat.)

Parerea mea.
De functionar. Mărunt.

duminică, 26 ianuarie 2014

Recomand!

In weekend nu prea ascult radio. Ca-i weekend.
Timpul pentru odihna, pentru o carte buna, un film captivant sau intalniri cu familia si prietenii.
Dar intotdeauna atunci cand spal vasele, si nu doar in weekend :P, ascult radio.

Ei...asa se face ca in weekend am dat peste cea mai buna emisiune de muzica din tara:

Radio Grafii

Din descrierea grupului constituit pe FB: "Muzici vechi şi bune, idei interesante, conexiuni briliante, dar mai presus de orice, interacţiune."

Nu tu velea, nu tu antonia, smiley,....sau alte etc-uri din astea modern de trecatoare, sau trecator de moderne.

Spre rusinea mea, sau nu, habar n-am in ce zile se difuzeaza, cand incepe, cat tine.
Stiu doar ca moderator este Alexandru Gheorghias. Nota 10 cu felicitari.

Imi aminteste de emisiunile muzicale de la Vocea Americii. 
Prin felul in care este gandita, structurata, documentata si realizata emisiunea. 

10+ Radio Grafii

sâmbătă, 25 ianuarie 2014

Răspunsul dorit?!?

Nu-mi plac oamenii care atunci când le adresezi o întrebare îți ofera răspunsul pe care cred ei ca vrei sa-l auzi.
Si asta face parte din eterna preocupare a romanului si nu numai: bârfa.
Probabil este undeva trecut la vreun capitol: Cum sa afli informații când interlocutorul nu ți le oferă, si sa o faci corect fără ca el sa-si dea seama.
Simplu. Ii răspunzi total eronat, fără legătura cu întrebarea, strecurand aparent nevinovat in răspuns subiectul care te interesează.
...
Asta doar daca nu ai tupeul ca sa intrebi direct.

vineri, 17 ianuarie 2014

FREE internet!

Îmi aduc aminte de vremurile bune in care Internetul era liber. Navigai cât vroiai, unde vroiai, citeai orice, vedeai orice, găseai orice. Fără ca cineva sa te oprească sau sa te "ia la socoteala".
Acum, nu mai poți citi nimic, nu mai poți vizualiza un articol sau un video fără sa fi nevoit sa dai Like si Share.
Doua cuvinte de care efectiv (vorba unei prompteriste, destul de celebra) m-am saturat.
Am putea începe eliberarea Internetului cu asta.
Primul pas.
Ori de câte ori suntem condiționati de o pagina de net sa dam like/share înainte de a-i putea vedea si evalua conținutul, pur si simplu sa apăsat fără jena x-ul din dreapta sus, si sa închidem pagina.
Fără remuscari.
Orice, repet, orice fel/tip de informație ce s-ar ascunde in spatele butonului de like, nu este așa de importantă sau șocanta cum ni se prezintă, si in următoarea perioada, mai scurta sau mai lunga, ea ni se va dezvălui din alte surse. Televizor, Radio, Vânzătoarea de la aprozar, Frizerita, Vecina de la 3, sau Administratorul blocului.



Poate așa reusim sa oprim cerșetoria asta internautica.

miercuri, 15 ianuarie 2014

...asa, de ziua lui Eminescu.

Ion Minulescu

Cântecul nebunului 

Ei sunt cuminţi...
Eu sunt nebun...
Dar cum Eu sunt ce-am fost mereu -
Poate că cel cuminte-s Eu -
Deşi de câte ori le-o spun,
Eu pentru Ei... sunt tot nebun...

Eu mă urăsc că nu-s ca Ei...
Eu îi iubesc că nu-s ca Mine...
Ei beau
Şi mint fără ruşine -
Şi-n ochii prietenilor mei
Trec drept nebun... că nu-s ca Ei...
Lor nu le place-amanta Mea...
Mie nu-mi place-amanta Lor...
Ei văd cu ochii tuturor
Femeia...
Eu n-o pot vedea
Decât cu-ai mei -
Amanata Mea...

Dar cum din Ei toţi numai Eu
Nu sunt ca Ei,
Am să mă duc
De voia mea la balamuc -
Şi fiindcă nu-mi va părea rău,
Cumintele voi fi tot Eu!...